Moto: Scoate robele instanța
C-a venit amfitrionul
Cu țidulă de la ONU
Să ne mai închidă clanța

Þine minte partitura
Și solfegiul, criminalul
Că urmează săritura
Pompierului cu calul

Cal de lemn sau plastilină
Porțelan ori bibelou
Fuge singur din vitrină
Dacă nu ți-l faci cadou

Nu sunt slugă la doi regi
Nu mă bat cu nici o hoardă
Eu cânt tristețea lumii întregi
Pe o singură coardă

Așa că măi calule, du-mă oriunde
De bunăvoie sau chiar cu sila
Eu sunt poetul pe care și l-a
Dorit anticarul ca să-i inunde,

Polițele sale de scânduri bătrâne
Din care când are mai mult răgaz
Ia câte-o carte și citind, mai rămâne
Și după ce stinge lampa cu gaz

poezia face parte din volumul Locuiesc într-o lacrimă suspendată, 2005.