liniște pe brațele mele
grele de sărutul cu aerul
vis în diafragma pupilelor tale
eu
tu
cel ce vine din noi
cerc punctat în limbaj morse
aluzie la dumnezeu

tirbușon cu trup de femeie
raza ce trezește deșertul
e schimbul de dimineață
noaptea ta devine noaptea mea
mă cuibăresc în măruntaiele tale luminoase
asemeni fânului
sub lămpile cu abajur ale ochilor tăi
cu gene despletite
globule roșii țes pe etamină o hartă a rătăcirii
în tine

vreau să mă porți printre silabele timpului
lacunele pietrei
zgomotul de fond al cetății
să ne plimbi cu pasul în pădurea bătăilor inimii.