când simți nevoia să-ți speli fruntea apleacă-te în mine

descalță-te și întinde-te ca pe o foaie albă
da, așa fără ancoră aruncă tot ce te doare
în dimineața asta nu pândește niciun animal de pradă

spală-ți cămașa în ochii mei, e plină de duhuri rele
noaptea ele se mută în tine
și te pregătesc pentru târgul de sclavi

nu te îndrăgosti de o femeie singură
ți-am mai spus, ea are ochii fosforescenți
pregătiți pentru orice fel de obscuritate

prin tine văd tunele
cărări de munte greu de trecut
bing bang-uri ce mereu o iau de la capăt

când simți nevoia să-ți speli fruntea
ține-ți respirația, apleacă-te în mine
pe albia mea oricine înfrățește cu fiarele