În jurul căii lactee
Arhangheli de nisip
Își curăță puroaiele în vânt.
E atmosfera asta împuțită
Monoxidele ne zboară prin plămâni

În jurul lacului doar
Corul avortonilor mai cântă
Pe cer doar uraganele
Mai pot schimba forme.

Striviți cutiile anomalia piere!
În colțurile lor stau sufletele prinse
În colțurile lor stai tu stupefiat
În jur cuvântul arde
Și nimeni nu mai poate
Nici grupurile de oameni
Să mai răstoarne; epileptice

Glasuri de nisip
Ca monoxidele nu ne mai ies din cap.