cuvintele scurte fac rondeluri în mintea mea
când mă gândesc la tine, inima
pompează mai mult feeling pe secundă
ne ascundem sub acel firesc de sub care ne arătăm sfios iubirea
simțim/trăim haotic ceva tipic nouă

aveam genunchii juliți
mi-ai pansat cu grijă săruturi legate cu fundițe din șireturi sângerii;
la urechi îmi vor crește cireșe doar în zilele de luni

din uterul meu svâcnesc spasme contorsionate
urcă spre torace și își fac culcuș între plămânii ca două jumătăți de caisă coaptă
apoi se lovesc regulat cu bătăi fracționate de pereții de carne
le las să alunece printre găurile buretoase ale plămânilor
până dispar și le spun noapte bună