indiferența ta mă dizolvă încet
sînt o tabletă efervescentă
uitată neglijent într-un pahar
cu apă

gîndurile mele cu ochi verzi
sculpteză neobosit, cu mîinile goale
zeițe fragede cu picioare lungi
si piele netedă
apoi le ucid premeditat,
tacticos, una cîte una
cu pupilele dilatate de plăcere

în nopțile cu lună plină
invoc spirite licențiate în a mi te aduce înapoi
mă agăț victorioasă de fiecare zîmbet
aruncat neatent peste umăr
și dansez frenetic dansuri păgîne
pe scena imaginației deviate

rațiunea s-a sechestrat de bună voie
prin cotloane adînci, glaciare
în peșteri de unde nu va zări curînd
lumina zilei

treptat, sufletul devine un cont bancar
din care nu se mai poate extrage nimic
creditul sentimental fiind expirat demult

tu citești in continuare ziarul