Am intrat în arena cu lei
și m-am prefăcut în gratie.
Cum altfel să înfrunt privirile lor galbene
și limbile lor însetate
să-mi mângâie aspru gleznele?
Pe urmă, nu știu cum s-a întâmplat
și am început să prind rădăcini
iar din unghii mi-au răsărit portocale,
am devenit copac de junglă.
Abia puii de lei care se jucau cu portocalele mele
și m-au mușcat aprins
m-au făcut să mă simt, în sfârșit,
femeie printre lei.
Pe urmă, cred că am murit.