vine o vreme când toate iubirile mor

rămâi o insulă pustie

într-o mare de oameni

vine o vreme când toţi oamenii mor

rămâi o insulă pustie

într-o mare moartă

vine o vreme când te-ntrebi care ţi-e rolul

în acest calvar infinit al pustiului

te-ntrebi de ce atingerea noastră se preface

în moarte

de ce de ce de ce de ce de ce

femeia nu-şi închide copiii în pântec

să creştem miliarde de oameni

într-o singură femeie

UNIVERSALÄ‚

de ce trebuie să se reverse apa facerii

peste pământul avid de sânge

de ce moartea asta stearpă

nu naşte morţi deja primeniţi de soartă

să-i alăpteze cu întuneric

să ne lase să ne scăldăm în lumină

până ne vom curăţa

de toate păcatele

Evei