Dăgănatul clopotelor
ÃŽn somn
Mă trezesc din tăcere
în ciripit stingher de pasăre
în august.
Din ușa dată în lături
a casei de vară
sclipirea unui trandafir,
flacăra macilor
pe verdele calm al pajiștei.
Ramuri albastre de măr
mărturisind un aprig dor de viață
Da! Viața e aici. Toate astea.
Da! Viața e altundeva. O alta,
Da! Astăzi e aici, vitală și rotundă
cum pe o creangă, pe creanga lui
Un măr verde
gândește încordat la coacere.

*

Cea mai fericită clipă a zilei
Dimineața, la prânz și iar înspre amurg
Plimbarea pe terasă
Asemenea dragostei la a doua,
la a treia și la a patra vedere.
Marea e albastră ca un vas etrusc
Lângă ușa migdalul cu ramul
Greu de frunze.
Lespezile sunt albe,
Ușor patate
Și au vine albastrui,
Ca pielea unei femei
trecută nu mult de tinerețe
iubită însă încă.

*
Printre ramuri de arini
Prin văzduhul cenușiu
Spre apa ca mătasea
Pe care degetele ploii joacă mereu

mă uit înspre ziua luminată
a copilăriei.

Traducere Radu Lupan, din volumul Lähdössä tänään-Plec astăzi, 1928
Sursa: secolul XX, nr 262-263-264/10-11-12/1982