În inima mea stă pitită umbra lunii
gura ta lasă în margini dimineața sinelui apoi se închide încet până când sufletul își face cruce
și pleacă

azi nu mai mănânc
doar petrec mie alaiul nuntașilor despre care lumea cea nouă încă mai scrie în piatră

dincolo de numele tău se află depărtarea
aș vrea să o ating dar mâinile mele sunt ființe cu degete lungi

cade piatră din om
se întunecă vine strigarul de seară
ia doar atât cât să tacă
în sfârșit
definitiv
înfrigurând din nou pământul





03 octombrie, 2008
pe ruta 70, între Frederick și Hagerstown- Maryland, USA