mai am încă petalele tari
roșii ca arșița verii
mi le desfac una câte una
în vântul ce-adie mereu de la est
dragoste emană încă ființa mea
veselă ca un chiot de nuntă
tristă ca iarna cu părul tăiat
dar mai adâncă decât emisfera cealaltă
încă mă cufund amețită
în luna întinsă pe ape
și dezbin aerul cu piruete
pași răzvrătiți castaniete
încă ador înghețata
și toate celelalte
urmele ochilor lui lăsate pe piele
sau chiar pe ventriculul stâng
și tot cred că soarele nu stă pe cer
ci bine ascuns după stâncile sufletului