tot mai strâns ține umbra pasul meu
tot mai dincolo se-arată frigului doar înălțarea
poate tu când plec poate e de vină marea
când sub valul caselor stă nisipul oaselor

vine și bate în uși gândul altul este glasul
cere de mâncare-i dau ia și pleacă și nu scoate un cuvânt
poate tu când plec poate e de vină ceasul
e acela care bate ora fixă în alt timp din alt pământ

de-ai fi fost mirarea mea iarba unui alt târziu
n-aș mai fi venit nici din mort cum nici din viu
aș fi luat cu mine aer și o altă primăvară
ce o urc din nou în mine undeva pe altă scară

nunta e pe terminate se arată îngerii vor darul
să îl dea ei se grăbesc să ajungă urmelor
lângă poarta umbrelor
acasă
nu era închipuirea
era parcă o mireasă
ea...iubirea




14 octombrie
Hagerstown/Maryland/USA