agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 1704 .



locuim aceeași boală
poetry [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [Naida Nalore ]

2008-10-16  | [This text should be read in romana]    | 



așa cum ești azi
tristă și lăsând câte un gol în fiecare imagine pe care vrei să o prinzi
știi, exact așa, în poziția asta de arlechin concediat semeni cu mine
dar nu, să nu crezi că suntem trase la xerox sau ceva
suntem copii dar cu accentul pus invers și ne aflăm pe acceași față a unei radiografii deci
semăn cu tine și semăn regrete pe care le scot dintr-o cutie de medicamente mare cât toate zilele
prin care am trecut și atât
nu lipesc stetoscopul pe frunțile oamenilor nici plăcuțe de identificare pe unghii
pentru că nu ne confundă nimeni nu ne recunoște nimeni deși semănăm ca și cum am locui acceași inimă
vorbim la telefon atât cât să te aud respirând cât să mă aud recitând o poezie pe care să o las frântă la jumătate
nu mai e timp nu nu telefonul începe să vorbească singur să se certe cu toți vecinii
eu îmi continui mersul sacadat printre atrii și ventricule mai șterg praful mai mut sentimentele de colo colo
găsesc flori presate și mi le dăruiesc privesc pe ferestră mă urc încălțată pe canapea
lipesc abțibilduri pe pereți și scrijelesc podeaua cu vorbe amețite
ar fi o tăcere de mormânt dacă telefonul nu ar bolborosi încontinuu până să mă aud
da suntem multumiti este destul de încăpătoare locuința asta
păcat că nu are hol și oamenii din ea nu se întâlnesc niciodată
ar trebui să ieșim pe fereastră dar asta înseamnă să trișezi și noi nu suntem obișnuiți
trage perdelele-neapărat albe-nu mă simt chiar bine și vreau să se transforme inima
într-o cameră de spital
am o boală incurabilă știu de aceea stau închisă în mine
dar nu vă speriați s-ar putea să nu aveti nimic sau să aveți cu totul altceva
mă supără telefonul te rog vorbește tu ca să tacă
eu o să fac un rezumat anemic al zilelor de ieri și o să-l povestesc în gând în timp ce degetele vor bate ritmul descrescător trei doi unu
și tăcerea se așează lângă
îmi pune o mână pe frunte nu am febră dar o contagiez nu mai poate să plece îi e milă de mine
de ce scâncești între secunde nu sunt muribundă dar
nu mai pot să-mi susțin umerii
construiește o ușă mi s-a recomandat ieșirea la aer


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!