nu, mersul firesc al lucrurilor nu e ăsta
dâra de fum pe care o las în urma mea atunci când fumez pe stradă
știind că sunt privită ciudat
taica-miu îmi spune că golănesc
am băut până dimineața fără să mă gândesc la nimic
nimicul m-a întâmpinat strângându-mă în brațe ca pe o fecioară abandonată
la dracu am spus pentru că simt durerea cum intră și iese din mine
ca dintr-un tunel ceferist
aș continua să visez prin catacombele bucureștiului
să beau și să mă trezesc pe lumină
într-o cameră cu ferestrele mari
s-aștept tăcută până apune soarele să jur că te iubesc numai noaptea
în aburi de alcool diluat și respirații străine
să plec și să mă întorc în brațele tale
ca într-un buncăr antiatomic
explozia ta de fericire mă umple
aș vrea să jur că te iubesc doar pe tine
în fiecare noapte