Aș vrea să chem o clipă de-amintire
Să mă dăsfăt in paradisul viselor trecute
Și astfel îmbătat de frumusețea nemuritoarelor cânturi
Ale zânelor din copilărie închipuite,
Să zburd pe mirabila câmpie de flori de fericire
Cu flori de fericire-n brațe, in plete, pe veșminte.
Apoi sorbind din izvorul fericirii
Închipuiții stropi strălucitori
Să mă trezesc încetișor la viață,
La timpul ce viața mi-o petrece.

Și astfel văzând că-n realitate
Mă aflu în marele infinit
Înconjurat de ceața,
De ceața deasă, deasă,
Privesc în jur și mi se pare
C-o rază de speranță luminează-n zare,
Dar nu e decât o nălucă
A setei mele lungi de ani.