Vin de unde m-ai lăsat
Și te-am găsit curgând în mine
Uite-mă ... hrănită doar cu sânge cald din strigătul tău
Răsar plângând, numai tu să râzi ...

Unde mai duce dacă nu ai știi de unde vin?
Peste dureri domolite, să mi le-amintești ...

Cum m-ai striga dacă te-aș pierde?
Dacă m-aștepți, răsun ușor în gândul tău, ascultă-mă ...

Cât ai râde la soarele din mine?
Cât ar apune luna din primăveri și ierni și toamne sărăcite de noi doi

De ce ai vrea să mă ai dacă eu te sorb prin rădăcini?
Din pământ te gust și din apă mă iei

Și te-ntorci la mine și-ai vrea să pleci ... și mă legeni, o salcie pe obrazul tău ...
Unde mă pierzi ca să te găsesc întotdeauna?
De ce mă cauți când eu te dor peste tot?