Un gand macar , un dor de infinit
Sa cuprind in brate dulcele cuvant
Sa iubesc prin vise ,chipul de pamant
Ce dulce si ce trist e sacrul meu avant

Ultimul suspin , venin de intelepciune
Clipe indoite de dulci margaritare
Pamantul plin de ape isi cere a sa minune
Iar eu ma simt copil ,in fata lumii tale

Sclipiri de foc cu gust de aer cald
se sting in ochi ce nu au vazut decat in vis cuvantul
In lumile de gheata ,priviri in gol ma atrag
Timid , cu noaptea in fata imi inchid mormantul

Am sa privesc tacut cum se prefac in umbre
Amintiri de atunci, inchise in ruina
Ceasul mortii bate ,dar cine sa-l asculte
Cand noi suntem orbiti de foc si de lumina