In a negurilor tipuri se aud cazand siroaie
Turme ude ce-n aval, pulbere se fac, sunt soapte
Si cedau, cu lacrimi calde, spala focul lor in noape
Pulsand dor spre dor, in ploaie , ce suvoaie, ce suvoaie

Cu o dalta de diamnt voi sparge-ncet acest colier
Format din pietre pretioase iar sange albastru
Culcandu-se-n plapume roase demult de focul unui astru
In prezent simteam alene un diamant, un fier un fier

O camera de luat vederi surade, in spatele ei sunt eu
Culeg vorbe ce se spun prin sentimete durabile
Parca a sotii soarta e rupta-n sentimete , inviolabile
Ce ne distig pe noi de pietre de laptopuri de apogeu