statuile înfig rădăcini
în obrazul frigului.
pe trupul ei lumina curge
invers.
mereu invers.
de la degete către suflet
o țin de mână.
străzile își ascut colțurile
de pașii noștri.
timpul numără obsesiv
corzile chitarei, de la șase la unu.
prin tulpina orașului seva curge
invers.