Atatea ploi de lacrimi
Cate au cazut,
Si-atatea doruri multe
Nu s-au mai vazut.

Durere crancena simtit-am
In sufletu-mi sfant
In vise eu crezut-am
Si-n ce era mai bun.

Avut-am gandire de copil
Si suflet juvenil
Mult iubit-am .. dar acum..
Parca am ramas in drum..

Am incetat sa mai visez
Cand am vazut atata ura
Am incetat sa mai sculptez
In unde de caldura.

Mi-e frica sa nu uit de mine,
Sa uit ca mai traiesc
Mi-e teama de caldura
Teama ca ma.. topesc..

Valtoarea lacrimilor m-a cuprins
Acum,asa... deodata..
Si ma feresc de acel abis
Ce vrea sa ma atraga.

Ma simt inchisa..incatusata
De toate alaturata
Si prizoniera sunt mereu
A sufletului meu.

As vrea sa cada toate
Zidurile ce ma-nconjoara
Ca pierele de moara
Si pentru prima oara
Sa simt libertate.