Când m-am născut am văzut cerul
am întins mâna să-l apuc
credeam că totul mi se cuvine.
Cătinel, cătinel, fiule,
ți-am dat miliarde de pasi să faci drumul,
vei cădea și te vei ridica
te vei crede puternic și mă vei huli
te vei murdari de tine însuți.
În drumul tău spre mine
va trebui să te sprijini pe Celălalt
să înveti că singur nu ești nimic.
Celălalt, spre Mine te ridică sau te coboară,
singur te vei pune la încercare
dorind să dovedesti că ești mai presus de Mine
dar, va sosi și ziua când vei afla că
nimic nu se întâmplă în afara Voinței Mele.
Tată,-mi vei spune smerit, nimic mai întortocheat decat linia Ta dreaptă.
Atunci am să te iert și-am să-ți deschid fără să preget
ușa Casei Mele!