oamenii s-au ascuns în subsol
în urma alarmei aeriene
cu inima bătându-le în rafale
și cu păsări ieșindu-le dintre coapse
fără ca ei să își dea seama

păsări ce sunt mâncate
de zidurile din cărămidă
care se înalță parcă până în olimp

liniștea s-a așternut ca un cearceaf peste lume
deși
nimeni nu a dus degetul arătător la buze

sau dacă l-a dus
a murit și a fost îngropat așa

luna
de mărimea și culoarea
unei plăci de pick-up este tapetată
cu toate inimile ce au fost trimise spre ea
cu praștia cu catapulta pe un avion de hârtie

aerul
larg ca o frânghie de rufe
se apropie de capetele noastre
părintește

lângă mine mai sunt
o fetiță cu un cap de păpușă în mână
un câine cât un bolovan
doi îndrăgostiți îmbrățișați pregătiți de o implozie
un preot (pe buzele lui face echilibristică
dumnezeu)
și un băiețel pe chipul căruia văd cum
oamenii
care stau în subsoluri așteptând începerea
atacului aerian
visează bombe
multe bombe
ca un kilogram de bomboane vărsate
de la alimentara

iubito
când bombele or să înceapă să cadă
din ochii mei vor sări
primele schije dulci