neînvățate degete
izbind stomacul de cerul gurii
lucios
cuvintele închipuite
joacă-ți rolul de oaspete
porțile sunt păzite

***

postez un text
stau în cumpănă
și pun la fiert puțină apă
pesemne se pregătește să vină cineva
pe lume

***

spintec un pui de carte
știu toate vorbele
amestec din nou pământul
umezit din belșug
să pot închide gura lumii

***

o clipă te miri
eu îmi potolesc slăbiciunea
punând în cumpănă
trecând peste instincte
nu alung drama
ceața ce acoperă depozitar
faptele tale

***

câteva cocoloașe de pământ gras
un bulb de sare
din spusele bunicilor plecați
la cules de oseminte
să ardă cărbuni
sufletele trunchiate
apoi amestecăm
în ochii strălucind copilărește
cu o cruce din lemn de nuc

***

te felicit spune celălalt
odihnindu-se
în spatele omului
-o pleoapă își tremură caii
scoși la marginea apei
lângă ulm
vrând să-mi îngroape în spuma de deasupra
numele mic

***

ia o înghițitură îi zic
legat de pod
și alung de pe frunte un fluture mare
descumpănit
apoi două mai scurte
că suntem amândoi străini
lauda fie pentru nucul
venit între timp
la gătit

***