Trupu-mi fierbinte alunecă agale
peste povârnișuri ascuțite
ce trădează o imensă durere extatică
înlăuntrul vintrelor pământului.
Chipul hieratic al speranței înnăbușite
stălucește mai tare, decât
clipa ultimă a zilei ce-a trecut.
Sunt înțepenit și mă caut prin munții zădărniciei
și-apoi mă arunc împovărat
în brațele tale blânde,
tu,minune eternă a nopții sublime.