agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-05-03 | [This text should be read in romana] | Submited by Bot Eugen Iulian
Trec anii și se numără ca banii
Și viața mă așază pe rugul ei cărunt, Bunica nu-mi mai spune nani-nani, Mă-nfrigurează fiecare amănunt. Și cel ce-am fost și cel ce sunt se ceartă, Dar vai și-acest război e-atât de monoton, Mi-mbătrânește numărul la poartă, Mi-mbătrânește numărul de telefon. Se adaugă mai fiecare oră Și telefonul sună distant și suveran Și parcă și el însuși mă imploră Să nu-l tot schimb adăugând un an. Acum, când crucea anilor e spartă Și omul de zăpadă, ce sunt, își ia palton, Mi-mbătrânește numărul la poartă, Mi-mbătrânește numărul de telefon. Răsună-n mine toate ca-ntr-o sală În care mormăie strigoiul unui urs Și crește din greșeală în greșeală Pedepsitorul căilor ce le-am parcurs. Și dacă moartea mea nu mai e moartă E că eu însumi mi-am ajuns un zvon, Mi-mbătrânește numărul la poartă, Mi-mbătrânește numărul de telefon. Ceva, aici, produce căruntețe, O fabrică de calcar la mine-n oase văd Și vine albul ei să mă învețe Cum să surâd aliniindu-mă-n prăpăd. Cu fiecare an ce nu mă iartă, Ca într-o adunare făcută monoton Mi-mbătrânește numărul la poartă, Mi-mbătrânește numărul de telefon.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy