cum vă spuneam
viața nu poate fi decât plictiseală
așa cum te poate plictisi o clădire un drum neasfaltat o gură de canal
uneori se întâmplă să ningă peste plictiseala lăuzelor
ca într-o poveste de iarnă
cum lăuzele inhalează vapori de depresie în gând și în somn
cum fericirea geme pe la toate colțurile
cum tânărul astenic își vinde memoria
în schimbul unor haine mai ușoare
nu uitați! mâine va fi botezul peștilor în inima radioactivității
mâine vom adulmeca săruturi tandre pe solzii guralivi
mâine vom saliva cu toții schimburi valutare
șoareci adepți ai crizei de hârtie își vor admonesta părinții
pentru prerogativele primului născut
în legătură cu majoratul se vor oficia ceremonii de inițiere
prezicerea viitorului se va face după zborul pasărilor
apoi vor veni acele imnuri și ode pe care noi le știm foarte bine
când erau căsăpiți gândacii pe miros de zacuscă și ghiveci de legume
o scurtă plimbare prin vecini
bună seara și nu mă uitați cu ce v-am rugat
ziua aceasta a răposat în propriile așternuturi

ultima făclie luminează cearcănele îngerului de mucava
pe trotuarul indiscret își fac veacul prostituate de lux
în dulăpior în sertarul din dreapta
se dau lupte de gladiatori, competiții cu nave
important e să știi să privești
doar atât îți spun, să știi să privești
uneori se mai întamplă să ningă peste plictiseala lăuzelor
se pune preț pe capul maimuței
curând vom sărbători moartea cu lumânări de nuntă
sau botez
animalul din curte mă plictisește
femeia mă plictisește
îngerul mă plictisește
cum vă spuneam viața nu poate fi decât
o mare mare plictiseală