De zidul greu mă voi lovi
Voi înceta a mai porni
Spre cetatea ta pustie
Și-alunecând în agonie
Îmi vei părea tot mai hidos
Cu zambet rece,fioros
Mă vor opri conștiințe treze
Gândul va-ncepe să vibreze
Iar tu vei sta cât mai ascuns
În negrul nopții nepătruns
Pe chipu-ți spaima va sculpta
Ce diavolii vor alinta
Vei fi dușman etern al vieții
Iar eu...voi fi roua dimineții