bărbatul din ceașca mea de cafea
are alte duminici
nu schimbă niciodată ora orașului
fără mine
mă ține legată într-un fel anume de umeri
atât cât să nu ne tulbure nimeni înălțimile
știe că trebuie să rămână doar curcubeul
alb negru din amintirile mele

acum îl privesc

......................................
......................................


îl privesc fără încă o duminică

rostogolesc viitorul ca o cicatrice ascunsă
mă înfierbânt ca într-o apă vie
las echilibrul planetar
pe cerul de care-i spuneam
că nu l-a văzut nimeni




(foto - Mădălina Maroga)