agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2002-05-13 | [This text should be read in romana] |
Femeia din povestea mea, o oarecare,
- poti fi chiar tu sau vanzatoarea de ziare - se intorcea intr-un tarziu acasa, gasind aceeasi scrisoare stand cuminte pe masa. Se aseza pe-acelasi scaun, ca si zilele trecute si reciti hartia blestemata si planse iar si se jura sa nu o mai citeasca niciodata. Si, Doamne! Vazu iar ceasul pe care "el", un oarecare, si-l uitase pe noptiera si o tigara stinsa de la jumatate lasata intr-o scrumiera. Si toata casa-i amintea de el si o dureau si pozele pe care le pastrase in biblioteca, intr-un sertarel si chiar paharul de cognac pe care el nu-l terminase. In fiecare coltisor ii mai simtea prezenta muta si se uita in gol ,pierduta, cu o privire fixa de nebuna tinand scrisoarea blestemata-n mana. El n-o iubea; fugise cu o anonima, dar, totusi, avusese timp sa-i scrie cateva randuri pe-o hartie fina si s-o aseze pe masa din sufragerie... Intr-un tarziu, femeia din povestea mea, o oarecare, dadu foc la hartie... Acum nu mai plangea si-si spuse "La multi ani!" De ce? Era 8 Martie... 8 martie 2000
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy