un mureÈ™ mi-e oful care trece stingher
pe lângă tine – o încrâncenare plină
de vis fermecător și rece
candidată la nemurire-
și nu mă mir, nu fac zgomot
ca fratele meu
oltețul...
-tu nu mă privești, n-ai ochi pentru mine
alături călătorim de-o viață
pe harta cupei golită
pe jumătate...
-“cin-cin“ aud urechile “pleoștite“ de năframa
valului ce îți acoperă voința de-a privi
măcar un sărut al dimineții
lângă mine…
-nu vrei, nu poți, nu știi, acum te cred
că mi-ai uscat seva logicii
în care o vreme înotam
cu speranță…
-eu sunt mai mică și mă neglijezi
eu sunt o Târnavă și alături
de tine șerpuiesc...