Zburați, șoimi ai patriei, zburați



Zburați, șoimi ai patriei, zburați!

La cules de căpșuni, la cules de speranțe,

Ce frumos vă lăsați la părinți și la frați

Din speranțele voastre, datorii și chitanțe!



Zburați, șoimi ai patriei, zburați!

Ați primit pe de gratis limbi străine, și școală –

Este timpul să fiți, șoimi ai patriei, bărbați,

Să luptați să vă scrieți existența pe-o coală!



Zburați, șoimi ai patriei, zburați!

Către alte țări calde, către patrii bogate,

Nu uitați corcodușe să trimiteți la frați

Când mâncați ce visați, ce doriți, ce se poate!



Zburați, șoimi ai patriei, zburați!

Este mare pământul, și e loc de mai bine

Peste tot, șoim pribeag, dar nu-n țară la tine,

Nu uitați, corcodușe, să trimiteți la frați!



Zburați, șoimi ai patriei, zburați!