Trag împreună cu clipa de firul vieții
jucându-mă de-a mama și de-a tata
cu zilele lipsite de carisma obișnuită
mutilate de un don`t "know-how" but still
îmi consum porția de tragedie clasică
odată cu încă o sticlă pe care nu știu
dacă voi avea cu ce să o mai plătesc.

Modelez cu gând o bucată de pamânt
din scursura spațiului de sub tălpi
și-mi închipui că sunt un olar pentru toți
apoi mă arunc în valurile uitării
și-acolo strig până consum tot ce
nu mai trebuia vreodată rostit
și pe buze ardeau aiurea odată cu timpul
spintecătorul nostru cântat de la începuturi
pe toate slovele azi cărunte și grele
și pentru prima dată mă conving că
de fapt...
Columb a descoperit America degeaba.

(scuzați din nou părerea
aceluiași alcoolic de viață,
să-i spunem anonim).