Se întâmplă să fie pauze între inimile noastre
pauze lungi sonore plângărețe
tușind astmatic ca siamezii bolnavi
de apropierea congenitală.
Þie ți-a plăcut matematica
cu împărțirile și despărțirile ei nesuferite
când nici nu băgai de seamă plânsul acela fiziologic
cu viață proprie, respirând și înjurând de mama focului
ori de câte ori era forțat să se contorsioneze
pe obrajii mei.
Tu, crispat, nu înțelegeai împărțirea cu rest, era evident
că nu mai eram la fel de
fluizi.

Se întâmplă să fie pauze între somn și nesomn
dar mie-mi plac visările la cornet
curgând topite pe haine, lăsând dâra aceea
care nu mai iese nici chiar dacă pentru mine
exigența înseamnă ariel.

Știința nu e decât arta de a făuri iluzii adecvate,
nimic nu-ți sufocă adecvatul, iubitule,
nici
măcar
pauzele
dintre

inimile

noastre.