De-atâția cai făcuți salam
Nu am la ce să mai pun ham,
Și dacă vreau să am trăsură
Spre-a mă plimba prin bătătură,
N-am cal, la dânsa ce să-nham?
-Înhamă-o rudă de salam!

Fiindcă salamul ideal
Este făcut din cărni de cal.
Și uite, potcovitu-mi-am
Nu calul, ruda de salam.

În hipodromuri ce să fugă
Spre-a paria bogații-n val?
-O rudă de salam să fugă
În locul fiecărui cal !

Și ce tâmpit ar fi și basmul
În care Făt Frumos, târziu,
Dându-i bice, ar veni călare
Pe-un mândru salam de Sibiu.

Cine-o să mai tragă coviltire,
Ce trăsuri vor duce curtezani la bal
Decât acelea înhămate
La rude de salam de cal?

Fiindcă salamul ideal
Este făcut din cărni de cal.
Și uite, potcovitu-mi-am
Nu calul, ruda de salam.

Și poate, după ce-am arat,
Într-un târziu, spre seară,
Voi duce ruda de salam la țesălat
Și îmi va necheza ultima oară

Pentru că-n ea e-atâta cal
Cât n-au apucat călăreții să suie,
Și plânge mânzul în genunchi
Către ruda de salam în care mama lui e .