pierdut...
în inima munților m-am retras...
să îmi plâng părinții, și casa și timpul

distrugerea asta ne-a ajuns pe toți

cântă doar tunurile în păduri
și carnea de pe fructe se tremură
când nenorocirile șuieră noaptea
și-o întorc și-o adună..

"paris fell last night...
a last fight to defend london...
la moscova mai tremură doar cenușa...
la new york s-a căscat pământul..."

urăsc razboiul ăsta...
ce a distrus tot...
doar pădurea asta mai este...
probabil pentru că e atîât de veche...

iubito mai exiști..?
sau scriu pentru mine...
cred că așa e...
port cu mine cartea lui akim...
de doi ani doar o nuntă...cea cu moartea

luna e departe...aș vrea să plec
spre una dintre stele...acolo...
să fac din nou să cânte munții
și casa, grădina...
dar unde ești tu,
să mistifici trandafirii..