Am I gonna suffer, am I going not to?
Am I gonna fight, am I gonna fail?
Am I gonna be a puppet legless?
O God, please not.

Am I writing the last lines of my life?
Cause handicapped, I’m rather dead…
Did my God hear all my desperate prayers
He never let me fall till now
He never let me fall too low
When I wanted to fly too high

Take all my material beloved things
Take everything but don’t take anyone I love
From me
For I have to pay
Have I payed till now with my innocence.
Please God, make me painless.

Oh, God, don’t let me “die” like this
What they call death is much sweeter
Oh, God, kill the disease in me
Never, never, never ever leave me

Cause even if I’m bad, I’ll try to change
Like I’ve tried so many, many times ago
Cause even if I say negative and cruel things
I don’t think I always mean them.

(23 October – 27?, 1998)


Indoieli

Oare o să sufăr, oare-o să mai scap?
Oare o să lupt, oare o să birui?
Oare-am să rămân fără picioare?
O Doamne, ai milă. Nu!

Scriu oare ultimele rânduri?
Infirmă e egal cu moartă…
Oare-mi aude Domnul ruga disperată?
Nu m-a lăsat nicicând fără răspuns
N-a fost nicicând străin de ruga mea
Chiar de ținteam mereu prea sus.

Ia-mi toate lucrurile care-mi plac
Ia-mi orice, doar pe cei dragi nu-i lua
De lângă mine
Trebuie să plătesc, știu
Până acum nu am dat vamă decât inocența.
Rogu-te Doamne, fă-mă să nu simt durerea.

Nu mă lăsa să “mor”, Doamne, așa
Ce spun ei că e moarte pare cu mult mai dulce
O, Doamne, nu pe mine ci boala mea omoară-mi
Si niciodată, niciodată nu te-ndepărta

Chiar de sunt rea, voi încerca să mă îndrept
Am încercat de-atât de multe ori
Nu-mi lua în seamă vorbele crude și grele
De-atâtea ori nici eu nu cred în ele.