picură subtil... pe ceafă o ploaie caldă mă sărută
sucește Doamne ceasul un an spre îndărăt
ce mică sunt cu degetul m-arăt
un idol scoate pălăria, mă salută

ce sincer vine să mă crească să mă ude
această ploaie care mă găsește
și mă-nfășoară simplu chiar lumește
cum plâng de drag și nimeni nu m-aude

oh Doamne! însuți Tu ești ploaie
de nu te-oprești ți-aș cere voie
să-mi dai o șansă, să fiu Noe
și arca s-o tocmesc in baie