să nu-ți mai aștepți porția de cer dimineața
nu mai meriți soarele ăsta roz la comandă
toți oamenii se plimbă pieziș în șir indian
sătui să te privească așa negoală s-aștepte
să te vadă cum nu te văd numai eu

m-am săturat să te duc de mână spre intrare
să îți spun iar și iar el e sufletul meu ea e dana
să vii la prânz rătăcită să pleci
îmi spui că doar eu pentru tine
plâng copiii pe stradă cad cioburi și lacrimi
iar tu nu mai vii azi nu mai am programare
printre scândurile din gard îți număr pașii gri
de data asta mă minte doar praful