Nu pot să-mi pierd încrederea în Tine!
Ești Singurul ce-Mparți Destine
Și n-ar putea nimeni să-Þi ceară,
Să-I Faci anume rânduială!

Ferice de acel ce-i orb, nevinovat că s-a născut așa,[]
Doar de Lumină Veșnică el parte va avea,
În Minunata Împărăție, Unică, a Ta!…
Nu e decât urmașul unor hâde creaturi,
Un simplu rod, al Sincerei Tale Naturi,
Stigmatul unor jalnice făpturi!…[]

Mereu n-Ai fost decât hulit, în van; []
Slujind, pe renegatul Tău, înger Satan, cu riscul
Clipelor de a trăi în plin hazard,
Nebănuind, c-adevăratul lor ,,culcuș’’[],va fi în Iad!

În Sfera mult prea rece și întunecată,
Orbecăind, prin Labirintul fără de ieșire,
Vor implora, se vor căi amarnic, cerșind ca și-altădată…[]
Să aibă parte, de-această ultimă, prea așteptată Mântuire!

Va trece însă și Apocalipsa și iarăși de Izvorul
Tămăduirii, acești păgâni vor duce lipsa; []
Ultima și singura speranț-a lor fiind Mesia, []
Ce-i Va ierta și de-astă dată, tot prin Bunătatea Sa,
În urma Judecății mult prea drepte, de Apoi []
Din care și acei rătăcitori, huliți, urâți strigoi,
Își vor găsi-n sfârșit, mult prea râvnita liniște deplină
În inundata Lume, Strălucitoare de Lumină!…[]


Iulian Nistor
Iași, 22 Mai 2005