Suntem pedepsiți?
De ce trebuie să suferim
Și să plângem unul după altul
Căci nun e putem simți...?

Oh, suflet chinuit,
De ce ești atât de departe?
Dacă a-i ști numai,
Cât de mult ține inima mea
La tine....

Îți mulțumesc din inimă
Pentru că îți pasă de mine,
Pentru că ți și crezi
În mine....

O fi oare iubire
Ce simțim
Unul pentru altul?
Þie ce îți șoptește inima?

Mie îmi spune că
Nu mai poate,
Căci suntem chinuiți
De această soartă crudă....

Îmi doresc atât de mult
Să îți pot atinge fața
Și să îți pot șterge lacrimile...

Vreau să îmi spui
Că totul va fi bine
Să mă iubești și să ai grijă
De inima mea,
Să ne vindecăm reciproc rănile,
Să aducem din nou îngerii la viață....

Să uităm că am plâns cândva,
Că trăiam în singurătate,
Înecați în lacrimi și suferință,
Încuiați în propria nebunie....

Aștept acel moment
Cu nerăbdare,
În care tristețea absolută
Se va transforma în fericire....
Dar când?

Inima mea explodează
De bucurie,
Căci are încredere
În tine....

Spune-mi,
O fi oare iubire
Ceea ce simt eu pentru tine?
Când vom vedea lumina
De la capătul tunelului?