visez deschisă către răsărit
cu mintea în colțuri uitată
pe veșnicia trecută
citesc pagina vieții
cu nesațul pruncului la sân
și poate voi găsi un nimic uriaș
cu pene de păun
înfipte în lună

am ghicit pe umărul speranței
aripile unui final
de operetă
în aplauzele mulțimii
golite de sevă
atingând aerul cu iz de madonă