Să fie o după-amiază liniștită
cu septembrie adormit printre frunze
să ne prindă ploaia pe drum
dar noi, fericiți,
să străbatem zâmbind
drumul de la facultate până acasă.
Cu rochia udă,lipită de trup,
să mă pierd in brațele tale
să-ți răvășesc părul ud...

Să fie cald la noi in odaie - și strâmt
să nu putem sta decât îmbrătișați
să miroasă a covrigi cu susan
și a ceai fierbinte de tei.

Să cântăm la chitară versuri de Bacovia
să-mi vorbești, să-ți vorbesc
de iubire...

Să ne plimbăm desculți
prin orașul pustiu
să-ți mușc vârfurile degetelor
să-mi săruți ochii încercănați
să adormim pe o bancă în parc
îmbrățișați...

A doua zi
să alergăm grăbiți să prindem tramvaiul
și s-o luăm de la capăt.

Să fim tineri
să mă iubești
să te iubesc...