ți-am legat de ușă cerceii din cadoul de Crăciun
au o pietricică albastră ca mama mea ovală
i-am cumpărat de la bătrânul din capătul străzii
vindea și alte culori dar albastrul acesta
purtat la urechea ta ți-ar aduce sunetul apei
foșnetul cerului îmbrăcat cu păsări răpitoare
sarea mult râvnită la fiecare masă
din pietricică să o pui în mâncarea
musafirilor ce bat la capătul patului tău de pământ

*
era un brad în centrul străzii așezat pe pântecul unui copil
bătrânul îl vedem cu scara cum se plimbă colo-n-coace
parcă de strajă la steaua din vârf luminoasă de sânge nou
pace coboară peste oraș ca albul din barba lui încâlcită
de colindătorii care au trecut pe la ușă atâtea milenii

*
în seara aceasta poezia nu mai încape în sertarul cu lenjerie
ar trebui să ne ungem încheieturile cu vaselină
să dormim dezbrăcați în camera de alături
unde pomul nu este pus lângă șemineu
unde ferestrele au perdele de flori înghețate purtate coroană
pe buzele noastre ca într-o horă de lumini albastre

*
am să cobor în cramă să aduc un craniu de vin
tu să-ți pui cerceii de Crăciun și rochia albă de in
să facem dragoste cu musafirii ce bat la capătul
patului tău de pământ într-un sunet de colind