Amăgitoarea lumină a speranței fatidice
Scurgându-se printre venele-mi, doar o clipă,
Lăsându-mi extaziantul gust al viitorului,
M-a distrus, dezvăluind agonia prezentului.

Insuportabilul Acum devine însăși esența vieții
Insuflând Nemurire într-un Cândva ce a dispărut,
Aducând Moarte într-un Timp ce nu ar trebui să treacă,
Efemerul Acum devine punctul de sprijin al percepției.

Distrugând Acum anulezi:
Prezentul aparent efemer,
Trecut relativ mărginit
Și Viitorul mereu indefinit.

Anulând Acum
Redai
Nemurirea
Percepției!