Nu crezi că faci la nimeni rău,
Cu sufletul, dar vorba ta
Umblă tot slobodă mereu,
Pe mulți poți astfel întrista.

Cum te-ai simți, de te-ai afla,
În pielea celui ce-l jignești?
Altul năravul de ți-ar lua,
Ai avea timp să te căiești.

Oamenii slabi în fața vieții,
Sunt firavi,subjugați tristeții.
Chiar adevărul de-l grăiești,
Nu pot să creadă că-i iubești.