ninge cu fulgi mari de litere
în ritm de filocalie
cu ochii fac pârtie
prin zăpada groasă adunată-n cuvinte
între două file
când pe o foaie când pe cealaltă
cărarea uneori duce la inimă
alteori într-o trombă de durere
un bătrânel
cioplește un trunchi de cuvinte
cu dalta inimii
o icoană pentru suflet
a Mănăstirii dintr-un Gând
cu surcele încălzște inima
numai o inimă fierbinte
poate ciopli icoana Cuvântului
învăța-se de la Unul
care cânta atât de luminos
că noapte a uitat să mai vină