Cu ochelarii negri îmi încep ziua, abia apoi mă uit la ceas.
Fruntea mea verde privește în oglinzi oarbe. M-aș bărbieri,
o toartă fierbinte mă trage-ntr-o parte.

Aseară am știut că iarba crește doar în pământ.
Acum e prea târziu să mai știu asta. E devreme încă să aflu altele.
O toarta fierbinte mă-mpinge din pernă.

Am lăsat geamul deschi se vede.
Prea zboară ciocuri prin cameră, în fața mesei stă un cuib sintetic,
Sub copacul lui papuci de casă nu adu dușul.
Pene plouă prin aer, au trecut stoluri, îmi spun, migrează, să fi venit deja toamna?
Nu cred: e devreme. Ori m-am culcat prea târziu?

Un saxofon deschide radioul
încet
mă întorc de pe o parte pe alta și așez cinci degete sutien peste tine,
o toartă fierbinte care mă cheamă la ea.