mai am pe bulevarde un fel de-mpleticeală
pe care-o simte-n talpă munteanul la oraș
la piept înalț genunchii constrâns de libertatea
lăsării fără frâie a mândrului trăpaș

obstacole de-a valma cu firme luminoase
movile de moloz cerșind zăpezi amare
și-un freamăt de ființe flămânde-ntre gunoaie
ce pune chiar planeta cu pasul în mișcare

heeei... cât mi-aș dori...
pulpele lor s-atârne-n cârlig la obor
... și hârcile lor... maidanezii
să poarte în bot
să plângă de ciudă chinezii
și alte liote ce ne vând încălțări și haine de plastic

tu-ți nevoia, țară de elastic!