Uneori, în nopțile mele de insomnie
deschid cu zoom in
fotografiile din my pictures

Atunci, pletele negre
zâmbetul și ochii tăi calzi
îmi inundă ecranul

Privesc atentă imaginile
felul în care pozezi ignorând aparatul
alături de oameni simpli cu fețele umile

În mijlocul lor
pari un Iisus care împarte arme
soldaților obosiți

Apoi, târziu adorm și visez o noapte de iarnă
în care tu îmi dăruiești
sub cerul luminat de exploziile artificiilor
cea mai frumoasă revoluție