ianuarie

munții nu mai fumegă
nu mai sunt mândri nici albi
se ghemuiesc urșii ca aricii
și se fac bulgări de blană
pădurile cu lemnul furat
rânjesc
nedemn
poate păr tăiat poate rană
a unor vânători de văzduh

coborâți prin grebla râului
străpungând praful prin vad
scheletele haiducilor au ieșit
la drumul mare
le curg amintirile de cald
ca unor fluiere de ciocolată

toți se bulucesc să ridice
batista cu monogramă
a lui euridice
și numai în gospodăria lui
koga ion
fără buze și fără măruntaie
murmură solzii peștilor
sau cântă a ploaie